Aleksandr Nilovich Tikhomirov (1889-?) – Peisaj la Teceu

Pictor, grafician şi istoric de artă, Aleksandr Nilovich Tikhomirov s-a născut la Riga (capitala Letoniei) în 1889 şi a murit la Moscova la o data necunoscută. A studiat la Şcoala de Artă din Riga şi apoi la München în cadrul Şcolii Hollósy. O bună parte a vieții a petrecut-o la Tomsk, unde s-a manifestat activ în favoarea creării Departamentului de Artă din cadrul Muzeului Regional din Tomsk. În anul 1924 s-a mutat la Moscova, unde a devenit membru al filialei moscovite a Asociaţiei Artiştilor Plastici. În această perioadă s-a implicat în activitatea de editare a cărților pentru copii şi tineret. La sfârşitul anilor 1940, Tikhomirov devine membru al Institutului de Cercetări în domeniul Teoriei şi Istoriei Artelor Plastice al Academiei de Artă al URSS. În această calitate a scris cărţi şi articole despre arta vest-europeană.

Aleksandr Nilovich Tikhomirov (1889-?) Peisaj la Teceu (1911)
Aleksandr Nilovich Tikhomirov (1889-?)
Peisaj la Teceu (1911)

Tabloul Peisaj la Teceu este realizat în anul 1911 de Aleksandr N. Tikhomirov, în tehnica ulei pe pânză, cu dimensiunile 49×52,5 cm, în perioada când tânărul pictor se afla sub directa îndrumare a maestrului său Simon Hollósy, care în acea perioadă părăsise deja Baia Mare şi era stabilit lângă Sighet, la Teceu. Lucrarea, considerată o raritate pe piaţa liberă de artă, este o achiziţie relativ recentă a muzeului nostru (2015) şi deja şi-a găsit un binemeritat loc în expoziţia permanentă, în segmentul care ilustrează producţia artistică a Şcolii Hollósy din primul deceniu al Secolului XX, unde alături de câteva lucrări semnate de fondatorul Centrului Artistic Baia Mare se regăsesc lucrări importante ale discipolilor lui.

Imaginea plastică prezintă un peisaj rural în care se evidențiază: în partea stângă un gard înalt, direcționat spre centrul imaginii, apoi o vegetație bogată situată în spate, crescută în înălțime peste limita acelui gard. Din mijlocul acesteia crește și se profilează trunchiul unui copac a cărui coroană trece în partea superioară a tabloului și iese din cadru. În partea dreaptă, pe mediana orizontală a spațiului plastic sunt redate căteva clădiri cu specificul rural al zonei, iar în partea de jos este situat drumul care duce spre grupul de case. Toate aceste elemente constitutive ale spațiului plastic nu sunt cuprinse în întregime de imaginea picturii și părăsesc cadrul tabloului pe toate cele patru laturi, conferind din perspectiva organizării spațiului compozițional un caracter deschis compoziției. Liniile principale care se constituie în osatura structurii compoziționale a tabloului sunt: orizontala părții superioare a gardului din partea stângă, verticala „desenată” de trunchiul copacului situat în partea superioară a picturii și orizontala din partea dreaptă a tabloului, generată de corpul clădirilor situate aici. Toate acestea determină și definesc caracterul static al spațiului compozițional. Ca o primă concluzie, după aceste prime observații referitoare la organizarea structurii lucrării, Peisaj la Teceu este o compoziție deschisă și statică. Cu toate acestea, multitudinea vectorilor oblici și curbi ca rezultat al tușelor puternice care împânzesc întreg spațiul plastic, generează mișcări diverse și multiple care încarcă spațiul de tensiuni și energii ce potențează și dinamizează ansamblul.

Principalele mase compoziționale sunt constituite din conglomerate bine organizate și repartizate echilibrat în ansamblul compoziției. Se remarcă în primul rând registrul terestru, situat în partea de jos a spațiului pictural, care ocupă mai mult din jumătatea imaginii și care prin culoare, valoare și modul de tratare a suprafetei picturale conferă greutate și stabilitate compoziției. Apoi se detașează și se conturează registrul aerian, situat în partea superioară a tabloului pe o întindere mai mică și cu o dominantă valorică mai deschisă. Cele două mase mari compoziționale sunt separate de o linie de orizont situată deasupra medianei orizontale a tabloului, care nu este dreaptă, ci frântă la nivelul medianei verticale. Apoi, în interiorul celor două mase mari compoziționale se evidențiază alte trei mai mici, compuse de coroana copacului în registrul aerian, grupul clădirilor din zona central-dreaptă a imaginii și gardul cu vegetație din partea stângă. Toate acestea structurează ansamblul imaginii plastice.

Pentru captarea atenției privitorului, pictorul creează două categorii de centre de interes. Prima categorie se referă la reprezentarea recognoscibilă a câtorva elemente de peisaj rural, care se disting prin formă și culoare (casa cu zidul albastru din partea dreaptă, cumpăna de la fântâna din centrul imaginii și copacul situat în stânga-sus). A doua categorie, nu lipsită de importanță în susținerea expresivității picturii, este realizată de pictor prin folosirea unor accente cromatice și valorice, mai mici sau mai mari, cu valoare sugestivă. În acest sens se remarcă: reprezentarea motivului antropomorf care se profilează pe albastrul zidului casei din dreapta, o mică tușă de galben din centrul imaginii, deasupra câteva mici accente de vermillon și de asemenea vibrația tușei de alb ușor valorat, situat în zona contragreutății de la cumpăna făntânii. Aceste accente formează tot atâtea centre de interes care chiar dacă sunt reprezentări la nivel de sugestie, pigmentează, vibrează masa picturală și adaugă tabloului o doză de mister.

Lucrarea lunii noiembrie 2016 - Aleksandr Nilovich Tikhomirov
Lucrarea lunii noiembrie 2016 – Aleksandr Nilovich Tikhomirov

Ansamblul pictural este dominat valoric de închisul folosit la redarea registrului terestru ce se situează cu puțin sub mediana unei scări valorice și ocupă aproximativ două treimi din suprafața tabloului. Această dominantă valorică este contrastată de valorile deschise, corespunzătoare registrului aerian ce se situează deasupra medianei scării valorice și ocupă o suprafață mai mică. Pictorul evită deliberat ruptura dintre cele două suprafețe care împart întregul prin contrast valoric de închis-deschis, prin amplasarea în spațiul plastic a siluetei copacului (stânga-sus), care transferă valori închise în registrul aerian. Cu toate că tabloul oferă spre analiză aceste interesante raporturi valorice, suprafețele tratate acromatic, prin griuri neutre sau valori extreme de alb sau negru, nu reprezintă o caracteristică definitorie, ansamblul picturii fiind dominat de un cromatism cu multiple calități.

Analiza compoziției din punct de vedere al ansamblului cromatic ales de pictor, ne arată că Peisaj la Teceu este o creație care se definește și se remarcă printr-o cromatică expresivă, ce ține de specificul picturii hollósyene din acea perioadă. Dominanta este rece, formată din suma nuanțărilor, grizărilor și a diverselor tonalități de verde, albastru și violet. Tikhomirov așează pe paletă toate culorile primare (galben, roșu, albastru), dar pe suprafața picturii rolurile se diferențiază. Albastrul, prezent pe suprafețe mai mari, are rolul principal, iar celelalte două sunt prezente fie în accente cromatice de mici dimensiuni, fie în nuanțarea verdelui cu galben, care devine verde-gălbui sau a violetului cu roșu, care devine violet-roșcat. În același fel alege să folosească culorile secundare (verde, violet, oranj). Verdele și violetul sunt prezente pe suprafețe mai întinse și în combinații menite să constituie și să susțină gama cromatică și tonalitatea de ansamblu a tabloului, pe când oranjul este prezent pe suprafețe mai mici, cu preponderență în prim-plan, cu rolul vădit de a sublinia prin calitățile calorice și spațiale ale culorii, perspectiva spațiului pictural. Contrastele cromatice (de complementare, cald-rece și închis-deschis) sunt prezente în spațiul plastic în formă ameliorată fără a fi exacerbate. Tânărul pictor face dovada însușirii temeinice a învățăturilor maestrului, nu numai prin alegerea gamei cromatice și organizarea spațiului compozițional ci și prin caracterul și forma tușelor, prezente pe întreaga suprafață a picturii, care alături de utilizarea în mod consistent a pastei de culoare, crează o structură picturală vivantă, plină de savoare și voluptăți cromatice.

În concluzie, Peisaj la Teceu este o lucrare care scoate în evidență puternica personalitate artistică în formare a pictorului Aleksandr Nilovich Tikhomirov, pe de o parte și, la fel de important, specificitățile stilistice și calitățile de necontestat ale didacticii picturii practicate de pictorul și profesorul Simon Hollósy.

 

Dr. Ioan Angel Negrean

This entry was posted in Lucrarea lunii, lucrarea lunii 2016 and tagged , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *