Balla József (1910-1991) – Acrobaţi

Balla József  a frecventat cursurile Academiei Maghiare de Arte Frumoase, sub îndrumarea lui István Szőnyi între 1943-1944. S-a stabilit la Baia Mare definitiv în 1944. A primit Meritul Cultural Român clasa întâi în 1968.

Compoziţiile sale cu peisaje şi portrete sunt expresioniste prin modalitatea sa de exprimare plastică, dar artistul aduce o viziune suprarealistă în bună parte prin limbajul său de un umor dus uneori până la grotesc, mai ales în compoziţiile care abordează probleme sociale.

Expresionismul a fost adoptat masiv la Baia Mare, sub diferite forme, fie preluat din centrele artistice europene încă de timpuriu, având o dezvoltare majoră în interbelic, fiind apoi reluat după al doilea război mondial şi surescitat în perioada comunistă atât ca modalitate de a exprima o anumită atitudine socială (oarecum mascată) sau prin preluarea de elemente de expresie plastică caracteristice curentului. În anii ’80 cunoaşte o nouă dezvoltare, dar, ca şi în cazul lui Balla, regăsim masiv elemente de retorică expresionistă şi înainte de anii ’80.

Jozsef Balla AcrobatiBalla József  (1910-1991) – Acrobaţi
Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

Linii de cele mai multe ori drepte, frânte în unghiuri dinamice, dialoghează la Balla cu cercul. Cotonul sau pânza tablourilor sunt intenţionat prelucrate cu mici reliefuri cu scopul de a spori plasticitatea suprafeţei picturale. Formele sunt întotdeauna interpretate, prezentate frust, fără excese ale detaliului.

Dincolo de stăpânirea şi relevarea unor calităţi indiscutabile de colorist şi de o putere de sintetizare şi interpretare a formelor, ceea ce îl caracterizează este naraţiunea care se desprinde din subiectele sale. O lume a antropomorfului ambientată cu elemente motivistice extrase din realul concret dar şi din imaginarul colectiv sau cel afectiv al pictorului este redată de Balla în cheie ludică, ironică, sau chiar sarcastică pe care pictorul hâtru o priveşte şi ne-o dezvăluie cu afectivitate pozitivă. O viziune asupra realului concret se intersectează cu lumea imaginarului şi uneori cu lumea nevăzutului.

Lucrarea Acrobaţi datează din 1971. Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» dispune în colecţiile sale de un număr însemnat de lucrări, ceea ce poate oferi o imagine coerentă asupra creaţiei artistului.

Ceea ce încercăm să facem, este să descifrăm şi să transmitem o posibilă interpretare a lucrării Acrobaţi. Dincolo de lumea circului, sau în paralel cu ea, se desfăşoară circul lumii. Având în vedere contextul istoric în care lucrarea a fost creată, acrobatul poate fi interpretat ca un ars poetica, artistul care îşi asumă riscul de a se exprima aşa cum potenţialul şi crezul său îl îndreptăţeşte, într-o societate dogmatică şi restrictivă asumându-şi repercursiunile.

Lucrarea lunii aprilieLucrarea lunii aprilie 2015

Acrobaţii din lucrarea lui Balla, proiectaţi pe fundalul celest, se pun într-un echilibru precar, la vederea masei de oameni de pe strada de sub sârma pe care acrobaţii fac echilibristică. O masă de oameni anostă, lipsită de culoare, de indivizi fără identitate, pe care noi putem să o privim de la nivelul acrobaţilor. Poate că este o invitaţie la coparticiparea noastră, un îndemn la curaj.

Clădirile austere, decupate în suprafeţe şi unghiuri expresioniste de pe marginile laterale, înghesuie mulţimea, o constrâng în strada care pare să le ofere doar siguranţa gravitaţională în culoarul care îi împinge spre furnalul din capul de perspectivă.

Două jumătăţi diferite, doua lumi diferite. În jumătatea inferioară lumea anostă, fără identitate, conformată şi lipsită de culoare, iar deasupra sârmei acrobaţii, surprinşi într-un echilibru relativ, asumându-şi riscuri cu zâmbetul schiţat.

În timp ce bărbatul stă pe o minge care îi slăbeşte siguranţa, femeia pare să se agaţe de marginea superioară a tabloului, iar un al treilea personaj se pregăteşte să intre pe sârmă. Jos avem o lume împietrită, în timp ce gesturile acrobaţilor dinamizează partea superioară. Cerul din spate, decorat de norii aranjaţi aproape decorativ se aseamănă cu o cortină de scenă.

Accentele sunt puse pe acrobaţi prin culoare, prin desen şi prin contrastul valoric, aceştia decupându-se pe fundal.

Este o invitaţie în lumea lor, cu alte cuvinte o invitaţie la protest, la nonconformism.

 

Dr. Dorel Topan

This entry was posted in lucrarea lunii 2015 and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *