István Réti

Într-o ordine strict cronologică este cel dintâi artist modern profesionist originar din Baia Mare. Pictor, pedagog şi memorialist de notorietate, István Réti (n. 16.12.1872 la Baia Mare – m. 17.01.1945 la Budapesta) aproape se identifică cu prima jumătate de secol din istoria Centrului Artistic Baia Mare.

Decenii la rândul a exercitat o influenţă considerabilă asupra vieţii artistice băimărene. Scrierile sale cu caracter memorialistic au dominat cu autoritate imaginea comună, istorizată, asupra istoriei coloniei de artă de la Baia Mare, imagine căreia i-a imprimat un contur şi dimensiuni ce pot şi trebuie să fie supuse evaluărilor critice, dar a cărei semnificaţie rămâne incontestabilă.

Educaţia

Studiile medii le-a făcut la gimnaziul de băieţi din Baia Mare, Aici are un prim contact cu desenul artistic. În 1890 se înscrie la cursurile Şcolii de desen după model de la Budapesta, dar studiază doar câteva luni sb îndrumarea pictorului academist maghiar János Greguss. Se mută la München şi între 1891-1893 studiază desenul şi pictura cu Simon Hollósy în Şcoala particulară de pictură a acestuia. În 1893 petrece câteva luni la Paris, frecventând cursurile Academiei Julian.

ACTIVITATEA LA BAIA MARE 1892–1927, 1940–1944

În perioada 1893/1901 petrece frecvent sezoanele de iarnă la München în compania lui Simon Hollósy şi a cercului de artişti şi studenţi grupaţi în jurul şcolii acestuia. În acest context, împreună cu un alt artist de rezidenţă băimăreană – János Thorma – a acordat un sprijin substanţial lui Simon Hollósy în organizarea primei colonii temporare de vară de la Baia Mare. Apoi a intermediat raporturile cu maestrului sighetean cu autorităţile locale şi a contribuit la rezolvarea unor probleme administrative legate de următoarele cinci ediţii ale coloniilor hollóşiene de la Baia Mare (procurarea şi expedierea la München a biletelor de transport, facilitarea cazării coloniştilor, demersurile de declanşare a proiectului de construire a atelierelor, etc.).

A participat la toate cele şase colonii din epoca Hollósy fiind unul din cei trei artişti care au format, dintru început, nucleul pe care s-a constituit colonia permanentă a artiştilor băimăreni.

După separarea lui Hollósy de grupul băimărean, István Réti a participat la întemeierea primei instituţii propriu-zis băimărene de învăţământ artistic în 1902, împreună cu Károly Ferenczy, Béla I. Grünwald şi János Thorma. Până în 1913 a predat aici desenul şi pictura pe parcursul întregului an.

După ce s-a mutat la Budapesta, ca profesor la Képzőművészeti Főiskola/Şcoala Superioară de Arte Plastice, a continuat să conducă şi îndrume grupe de studenţi în cadrul coloniilor temporare de vară.

În 1912 a făcut parte din Comisia de organizare artistică a Expoziţiei aniversare, realizând împreună cu Samuel Börtsök Catalogul ilustrat al Expoziţiei jubiliară de artă de la Baia Mare (în original A nagybányai jubiláris ilustrált katalogusa, Nagybánya, 1912) – care reprezintă cel dintâi catalog expoziţional ilustrat care a fost elaborat şi publicat la Baia Mare în condiţii profesioniste. Prefaţa acestuia, realizată în exclusivitate de Réti, va deveni nucleul pe care s-au articulat, mai apoi, scrierile sale cu tentă critică şi istorică dedicate vieţii artistice băimărene, scrieri care s-au finalizate între 1940–1944 prin elaborarea monografiei Colonia de artă de la Baia Mare (în original A nagybányai művésztelep, Budapest, 1954), publicată postum.

Între 1919 şi 1927, rămas împreună cu János Thorma „proprietari juridic” unici ai Şcolii Libere de Pictură (conform prevederilor înscrise în Statulului Societăţii Pictorilor Băimăreni), Réti şi-a exercitat autoritatea pe mai departe, de la distanţă, în mai multe rânduri fiind însă chiar prezent în sezoanele de vară, alături de studenţi budapestani de-ai săi, în colonii pentru studii de vară. Cu aceste prilejuri a efectuat corectura şi pentru coloniştii–studenţi ai şcolilor superioare de artă din Bucureşti, Iaşi şi Chişinău.

Tiberiu Alexa

director, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

This entry was posted in István Réti and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *